Scurt istoric:

Potrivit informatiilor documentare si izvoarelor cartografice, Orasul de Floci, centru urban medieval, azi disparut, se afla situat la limita sud-estica a Tarii Românesti, pe malul stâng al râului Ialomita, la confluenta cu Dunarea. Prima atestare documentara a vamii o gasim în cunoscuta porunca adresata de domnitorul Dan al II-lea, în 1431, tuturor târgurilor si vamilor tarii, între care era mentionat si Orasul de Floci. Actiunea armata si incendierea orasului de catre domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare, cu scopul de a-l îndeparta din domnie pe Radu cel Frumos, devotat sultanului Mahomed al II-lea, a fost motivata prin politica de ridicare a târgurilor din Moldova, prin distrugerea concurentei târgurilor muntene. Orasul s-a refacut relativ repede si viata comerciala si-a reluat cursul firesc.
Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea, transformarea Brailei în kaza ar fi putut favoriza ascensiunea economica a Orasului de Floci, dar incursiunile de prada si jafurile turcilor din Braila si Hârsova au avut un rol preponderent în frânarea acestui proces. Dupa incendierea asezarii, orasul se va reface greu, mai ales dupa uciderea lui Mihai Viteazul, când unul din pretendentii la domnie, Simion Movila, aducea cu el trupe de poloni si tatari care au pradat orasul. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea puterea de refacere economica a fost frecvent stânjenita de incursiunile de jaf ale turcilor din Braila si Hârsova, în pofida masurilor luate de domnitori de a întari hotarele tarii. Locuitorii amenintati de nesiguranta vremurilor se vor risipi în sate sau în alte orase mai puternice, mai departate de zona operatiunilor militare ale razboiului ruso-turc din anii 1769-1774, desfasurat pe linia Dunarii.

Sursa: cimec.ro