Am vrut să scriu acum ceva timp despre această întâmplare, însă, după cum spune şi titlul blogului, logoreea m-a făcut pâna acum doar să o povestesc unor persoane cu mare plăcere. Acum să o şi scriu zic:
Se facea că era o seară călduroasă de septembrie, prin 2008. Eram de doar două luni mutat la capitală. Două telefoane, trei mesaje şi hop-ţop în maşini către restaurantul Azzuro din Drumul Taberei. Temperatura din case era mult mai mare ca cea de afară şi cerea nişte beri. Ne-am aşezat ca oamenii la masă şi comandăm. O bere colo, un suc dincolo, o pizza la el, papanşi la ea, o pizza şi o bere la mine şamd. Comanda: în 30 de minute. Ooook. Ne apucam de vorbit, de povestit, de râs ca tot omul. Începe să vină comanda. Bineînţeles că nu toată odată, pe rând, printre zgomote de pahare şi sticle ciocnite… chiar s-a auzit şi o farfurie făcându-se ţăndări. La un moment dat, să-i spunem X, vine ospătarul cu tot ce mai era de adus mai puţin a mea pizza.
Eu, tuşind: Auzi, nu te supăra, pizza meeaaaa ??
Εl: Ai auzit când s-a spart ceva mai devreme?
Eu: Hmmm, da…
El: Aia era pizza ta!
Ei [cei de la masa] : :)))))
Oooook, după vreun sfert de oră, a venit pizza, am halit-o de 10 ori mai repede faţă de timpul pe care l-a petrecut de la bucătarie până la mine pe masă. Cu mâna ridicată, la un pocnit din deşte, apare ospătarul:
Mai doriţi cevaaaaa?
Noi (în cor): Notaaaa 🙂
Apare cu nota, mi-o înmânează, mă uit: Total – 223,45 RON + 28,95 RON DŢŢ. Strângem banii, vreo 290 de lei. Vine sa ia nota.
El: Gata?
Eu (cu banii în notă şi cu nota în mână): Da, însă avem o nelămurire, ce înseamnă DŢŢ ???
El ( luându-mi repede nota din mână): Dacă Ţine… ŢINE!
Noi (râzând, că altceva ce să mai facem): Şi a ţinut! :)))
:)) Prea tare!! V-a citit bine!Bun chelner!
Simpatic chelnerul :))
a tinut….nenorocitul!!!!:))
Mai e varianta PPC = „poate pica ceva”, deci sa stiti daca gasiti asa ceva;):))