Nu aveam cu să ratez un film cu super eroi, chiar dacă nu e “Marvel-ian”, așa că încă de acum juma’ de an, când am văzut trailer-ul pentru Kick Ass 2, mi-am zis: “Bă, e de urmărit! Dar mai întâi să văd și prima parte, că n-am auzit până acum de Bate-Cur ăsta și nici de super puterile lui, sper doar ca arma lui să nu fie un plici ori ceva bombă biologică pe bază de fasole.” Și după ce el, Kick-Ass, își începe drumul inițiatic, încercând să devină un super erou pe bune, după ce își ia bătaie precum naționala de la Olanda și după ce i se alătură  o eroină, mai mică și mai puternică, moare tatăl ei (interpretat de către Nicolas Cage).

Și după trei ani apare Kick-Ass 2, unde nu, nu reînvie Cage în mod spectaculos, ci apare Jim Carrey, vizibil îmbătrânit, dar bine plasat în acțiunea filmului, cât să nu pară o altă peliculă cu eroi doar pentru copii. Multă bătaie, orgolii nemăsurate, efecte, bani și sânge, 103 minute decente pentru un film numa’ bun de văzut după muncă.