De la oameni simpli la jurnaliști, de la hateri la manageri, prea mulți desconsideră bloggerii, mai ales pe cei care trăiesc doar din asta. Aproape că politician, senator, deputat sună mai puțin rău decât “bloggăr, belagăr, din ală fără ocupație”. Invidiați pentru beneficii (produse, invitații, excursii, bani), de parcă acestea le sunt oferite gratuit (la propriu și la figurat), bloggerii sunt și blamați din toate părțile, deși unii au trafic mai mare decât orice publicație de print din România, au comunități și susținători, sunt lideri de opinie, iar asta înseamă timp, muncă și din nou muncă, plus talent și brand personal.

Dar ceea ce mă bucură cel mai tare, e când se întâmplă lucruri bune datorită bloggerilor și ale lor bloguri, când termenul de BLOGGER se transformă din peiorativ în superlativ. Când se pune presiune publică pe o viitoare lege malițioasă, când au loc alegerile prezidențiale sau când un om simplu, din sistem, alege să scrie și el pe un blog și asta schimbă totul. E cazul cunoscutului polițist Marian Godină, care, în România fiind, și-a riscat locul de muncă, sănătatea (atât a sa, cât și a păriniților) ca să povesteacă și să dea cărțile pe față despre cum e adevărata viață de polițist rutier și câte trebuie să îndure, de la înjoseli la amenințări. Dar Marian, polițistul-blogger, și-a atras simpatie publică, adunând spre 200.000 de fani pe Facebook și deja șefilor și autorităților le e frică să mai acționeze milițienește, după cum e practica uzuală. Astfel că Marian va continua, probabil, să scrie cărți și va da și altele pe față, precum faptul că domnul chestor Ioan Aron, de la Brașov, a copiat în a sa lucrare de doctorat.

2016, Facebook, România, un polițist întoarce pagina și schimbă sistemul.

M-am obișnuit să citesc, în fiecare dimineață, ce a mai scris Marian Godina. Am mai spus-o, ‪#‎totrespectu‬, l-au lăudat mulți alții pentru binele pe care îl face Poliției și României, dar eu îi mai mulțumesc și pentru că a dus termenul de „Blogger” de la peiorativ la superlativ.