Am plecat la film cu gândul că abia aștept să-l revăd pe Downey Jr., pe Iron Man, super-eroul meu favorit. Ei bine, pam pam pam, am plecat de la film concentrată să va prezint cel mai bun Spider-Man de până acum.

Le-am văzut pe toate, Spider-Man nu este printre eroii mei preferați, fiind un loner, nerd-ish, destul de stângaci, care nu mi-a atras atenția, vreodată, în sens pozitiv.

Am văzut tot ce a apărut până acum, de la seriile animate de pe Cartoon Network din ’94, trilogia cu Tobey Maguire și cele două The Amazing Spider-Man, iar pe timp ce a trecut ni s-a prezentat o variantă tot mai bună a super-eroului, cu mici îmbunătățiri, pe ici, pe colo.

Spider-Man Homecoming este continuarea întâmplărilor de după ultimul Captain America: Civil War, unde tânărul Om Păianjen își face apariția printre Avengerși. Îl avem de această dată, în premieră, în poziția unui puști de 15 ani, care sub tutela lui Iron Man, aspiră să facă parte din echipa de neînfricați. Peter Parker (Tom Holland) este cool, destul de relaxat, curajos, rebel și prea puțin stângaci, excepție făcând atunci când e vorba de fete.  Cu tehnologia Stark, costumul este foarte evoluat, avem parte de acțiune diversificată (de văzut neapărat la IMAX!) și toată povestea se încadrează de minune în lumea Marvel-Avengers. Te aștepți, totuși, din cauza faptului că Spider-Man e așa de tânăr, ca în orice moment să apară Iron Man pentru a salva situația :)) –- poate că apare sau poate că nu apare, nu aveți decât să vedeți filmul. 😀

Villain-ul este și el necaracteristic, nu e un bogătaș care nu mai are în ce să-și investească averea, ci este un șef de șantier gone mad, Michael Keaton potrivindu-se la fix în rolul de rău-făcător. Nu mai stric nicio surpriză, vă recomand să vizionați în cinematografele din toată țara, acesta fiind disponibil de vineri 7.7.17.

PS: Neapărat de stat după generic, ok? După tot genericul, da?