Tu ce știi despre schizofrenie?

Zilele trecute am discutat cu un doctor psihiatru și am aflat lucruri suprinzătoare despre schizofrenie. Recunosc, am vrut să spun pas invitației primite, gândind ce mă interesează pe mine despre schizofrenie, dar tocmai atunci mi s-a aprins un beculeț și am acceptat, fix pentru că nu știam aproape nimic despre boala care afectează 1 din 100.000 de oameni, la nivel mondial. Plus că m-a frapat să aflu că schizofrenia poate debuta încă de la 15 ani, vârful de vârstă pentru declanșarea bolii fiind între 23 și 27 de ani. WOW, exact!

Am atașat la finalul articolului și câteva infografice, cu mai multe date, iar mai jos, la liniuță, transcriu fix informațiile care m-au marcat, mișcat, surprins să le aflu despre schizofrenie.

M-a interesat să știu și dacă există speranță pentru cei care suferă de această boală. Ce e de făcut, poate fi afecțiunea ținută sub control? Din fericire, DA.

Înainte de toate, însă, rețineți că parte din soluție suntem noi, cu toții. Cei care suferă de schizofrenie nu trebuie stigmatizați, ci susținuți de familie și de apropiați. E nevoie de doctor și de un tratament respectat cu sfințenie pentru ca ei să poată duce o viață perfect normală.

CE ESTE SCHIZOFRENIA? – O tulburare mintală cronică, severă și invalidantă care afectează gândirea, limbajul și comportamentul normal al unei persoane. Pacienții cu schizofrenie par că trăiesc în propria lume și au o realitate diferită de a noastră. În timpul episoadelor cronice, pacienții pot auzi voci, au gândirea dezorganizată, nu pot face diferența dintre ce e real și ce e ficțiune, dacă nu urmează un tratament recomandat de medicul specialist.
Scăderea interesului școlar sau pentru activități care-i plăceau adolescentului de 15 ani, faptul că nu mai iese din casă, nu mai interacționează cu prietenii, vorbește singur, nu mai ține minte, are schimbări radicale de comportament sunt simptome care ar trebui să dea de gândit părinților și apropiaților, fiind recomandat un consult la psiholog. Doctorul psiholog va ști dacă este doar un episod psihotic, asemănător schizofreniei, sau dacă e ceva mai complex.
Tulburările psihotice pot dura cel mult o lună, dar dacă perioada se prelungește, medicii spun că mai mult ca sigur este vorba de schizofrenie. În orice caz, diagnosticul poate fi pus după 6 luni de investigații medicale, deci schizofrenia e greu de identificat în stadiile de debut. Da, există simptome, dar pe care le interpretează doar medicul, nu funcționează aici autodiagnosticarea pe net.
Există și o predispoziție genetică:

Peste 50% dintre pacienți nu sunt conștienți că au vreo afecțiune, spunând că nu au nimic, de aceea sunt aduși la doctor, de obicei, de cineva apropiat.
Cei mai mulți dintre cei care suferă de schizofrenie aud voci, unii chiar au deliruri bizare de genul: Se cred Dumnezeu / Spun că au vorbit la telefon cu președintele SUA sau că au fost răpiți de extratereștri.
Multă lume asociază greșit agresivitatea exacerbată cu cei care au schizofrenie, dar sunt șanse mai mari să-ți iei o sticlă-n cap într-un bar, decât într-un spital plin cu bolnavi de schizofrenie.
Plecatul de acasă, de la părinți, la facultate, în cămin, în armată + alți factori declanșatori, cum ar fi cei genetici, pot da startul unor episoade de schizofrenie.
Orice modificare vizibilă, nenaturală, a modului de a gândi și a comportamentului unei persoane reprezintă un motiv de îngrijorare. Atunci când o persoană, mai ales de vârstă relativ tânără, devine mai izolată, mai puțin comunicativă, dezvoltă un comportament mai “ciudat” și greu de înțeles de către cei din jur, atât persoana respectivă cât și familia acesteia trebuie să ceară ajutorul și sfatul medicului. Dacă aceste modificări sunt însoțite de tulburări ale percepției, un consult psihiatric este indicat, aceste manifestări făcând parte din tabloul unui episod psihotic. Ar mai fi de adăugat și scăderea performanțelor școlare sau profesionale fără explicație. (Dr. Sorin Pletea, Șef al Secţiei Clinice de Psihiatrie numărul 14 din cadrul Spitalului de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, Bucureşti)
Schizofrenia afectează aproximativ 1% din populația adultă a lumii.
Boala nu poate fi vindecată, dar poate fi controlată astfel încât pacienții să se poată reintegra în societate și să aibă o viață activă, există soluții.
Schizofrenia apare, în general, între 15-35 de ani și se manifestă mai frecvent în rândul bărbaților decât în cadrul populaţiei feminine (raportul este de 1,4/1). De asemenea, vârsta de debut este mai mică la bărbați față de femei. În plus, schizofrenia apare la 9% dintre persoanele care au o rudă de gradul întâi care suferă de această boală – Tsuang MT et al. Brit J Psychiat 2001;178:s18–s24
Schizofrenia nu se vindecă, însă poate fi tratată. Sunt disponibile soluții psihologice și farmacologice care permit obținerea și menținerea controlului simptomelor, pacienții pot duce o viață normală, dar cu două condiții: să își ia tratamentul la timp și să nu fie izolați de societate/stigmatizați, cum des se întâmplă.
Sunt peste 3,7 milioane de oameni care suferă de schizofrenie în Europa. În România ne confruntăm cu o problemă serioasă de stigmă: 68% dintre români nu ar fi de acord să traiască cu un pacient cu boli mintale. (Studiul “Atitudini și percepții asupra bolilor mintale în cadrul populației României” realizat de IMAS, pentru Inomed, în 2017)
Familia și medicul psihiatru, precum și medicul de familie sunt 3 piloni foarte importanți de susținere ai unui pacient care trăiește cu schizofrenie. Medicul de familie are un rol important în identificarea din timp a primelor semne ale afecțiunii și în luarea primelor decizii medicale, cum ar fi recomandarea unui consult la medicul psihiatru.
Schizofrenia este o boala cronică, care începe lent și necesită tratament pe întreaga durată a vieţii pacientului. În acest moment, nu există medicament sau metodă prin care se poate vindeca total schizofrenia. Variantele actuale de tratament reușesc însă să permită pacientului să își ţină boala sub control și să îi ofere astfel acestuia ocazia de a avea o viață normală, respectiv să fie independenţi și să își poată desfășura activităţile zilnice. Este important de menţionat însă faptul că urmarea constantă, cu regularitate, a tratamentului are un rol esenţial. În ceea ce privește tipurile de tratamente existente, acestea pot fi orale (administrate zilnic) și cele injectabile cu eliberare prelungită, care au mai puține efecte adverse și oferă o libertate mai mare pentru pacienți (pentru că pot fi administrate de câteva ori pe an). (Dr. Sorin Pletea, Șef al Secţiei Clinice de Psihiatrie numărul 14 din cadrul Spitalului de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, Bucureşti.)
CONCLUZIE – Nu trebuie ignorate semnele care ar putea sugera debutul schizofreniei, deci mersul la psiholog/psihiatru ar trebui să fie primul pas, pe principiul better safe than sorry. Ascultă și vorbește este o campanie de informare despre schizofrenie, inițiată de Janssen Romania.
PS: În săptămâna 30 octombrie- 3 noiembrie 2017, în matinalul de la Radio Guerrilla există o rubrică în care se va discuta despre schizofrenie alături de pacienți care şi-au redobândit vieţile de dinaintea diagnosticului şi au reușit să se reintegreze în societate, precum și cu aparținători care au în familie sau în cercul de apropiaţi un pacient.