Dacă Michelin nu vom avea vreodată în România, pentru că lipsă de autostrăzi și infrastructură, măcar francezii de la Gault & Millau au fost mai îngăduitori și au realizat primul top românesc al restaurantelor din țară.
Gault & Millau punctează restaurantele cu puncte, de la 1 la 20, iar ca să apară în top, un restaurant trebuie să adune cel puțin 10 (mai rar sunt menționate cele cu puntaj sub 10). Punctele sunt acordate pe baza analizei calității mâncării, a servirii, prețurilor și atmosferei din restaurant. În plus, restaurantele de top pot primi și de la una, la cinci bonete.
În mod normal, nota maximă nu era acordată, considerând că perfecțiunea nu poate fi atinsă de o ființă umană, dar, se pare că:
In 2004, two restaurants, both of chef Marc Veyrat, the Maison de Marc Veyrat (or L’Auberge de l’Eridan) in Veyrier-du-Lac near Annecy and La Ferme de Mon Père („My Father’s Farm”) in Megève, received this score. To some, this reflects a fall of standards in the guide after it changed from employing a permanent editorial and tasting staff to using local agents.
Gala românească Gault & Millau a avut loc pe 14 mai 2018, unde Alexandru Petricean (D’Artagnan de la Master Chef) a fost ales bucătarul-şef al anului, iar restaurantul său, MAIZE, a obținut cea mai mare notă din prima ediție a ghidului: 15 puncte şi 3 bonete.
Ghidul Gault & Millau România 2018 include 141 de resturante şi localuri POP (cele care oferă o atmosferă mai relaxată și mai accesibilă decât cea dintr-un restaurant clasic), din șase oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Oradea, Braşov şi Sibiu. Mai jos găsiți clasamentele, iar săptămâna viitoare va fi disponibil și ghidul online.
Concluzia mi-e clară, n-am fost la niciunul dintre restaurantele de top, din București, așa că am treabă serioasă în perioada următoare. Sunt tare curios dacă restaurantele premiate vor mări prețurile, în euforia ce i-a cuprins după lansarea Ghidului Gault & Millau.
Pingback: Kumfu la MAIZE, cel mai bun restaurant din România, conform Ghidului Gault & Millau 2018 - bunescu.ro, un blog de Ionut Bunescu