De mai bine de trei ani, alături de minunata mea soție, Diana, am început să planificăm o aventură în Statele Unite ale Americii. Mai mult ea, recunosc, pentru că e mai organizată și îi place să planifice și să croșeteze partea de concedii. De ce trei ani de planificare și organizare? Pentru că un astfel de sejur costă ceva și trebuie să fii calculat și să pui ban pe ban, ca să fie bine, mai ales că a fost vorba de două săptămâni, două orașe diferite, mașină de închiriat și multe altele, pe care le voi detalia cât se poate de concis, în cele ce urmează.

TRANSPORT – Diana a verificat în vara lui 2017 care sunt prețurile pentru 2018, să avem o estimare. Mai apoi, în vara lui 2018, am cumpărat pentru iunie 2019 (cu 11 luni înainte). Fiind un zbor multicity, ne așteptam la un cost mai mare, desigur. Plus că super oferte de 5-600 de euro zborul dus-întors, București-New York, prinzi mai greu și nu în orice perioadă, la orice companie de zbor, cu doar o escală. Așadar, zborul multicity, cumpărat direct de la KLM de pe site, cu următoarele 3 zboruri incluse: București-New York (escală 2 ore la Amsterdam) + New York-Miami + Miami-București (escală 5 ore la Paris) a costat 1.100 de euro de persoană, fără bagaj de cală inclus, dar noi am beneficiat de el prin programul Flying Blue (unde de la Silver în sus ai un bagaj de cală suplimentar inclus la orice zbor din alianță). Am zburat cu KLM/Delta + Delta + Air France/Tarom.

În New York am folosit transportul în comun, 33 de dolari de persoană, 7 zile și e perfect, n-ai nevoie de altceva mai mult, rețeaua lor de metrou este incredibil de mare, utilă și mișto, doar să fii atent, să nu te încurci între magistrale și sensuri de mers. Am folosit aplicațiile Google Maps și City Mapper pentru a ne ghida. Cea mai ieftină metodă de a ajunge de la aeroport în Manhattan este AirTrain, costă 5$ biletul.

În Miami a fost altă mâncare de pește, pentru că nu prea ai ce face fără mașină, plus că deja aveam mai multe bagaje și mai mari (shopping-ul, domne), așa că alături de Ionești (Georgiana și Mariciu, care s-au alăturat aventurii noastre din State), am închiriat de la Hertz un SUV măricel, care să ne fie de folos pentru cele 8 zile de stat în Florida. Nu știi exact ce mașină vei primi, doar că va fi din clasa pentru care ai plătit. Am primit o Toyota 4Runner 2019, cu doar 6.000 de mile la bord. O imensitate de mașină, puțin cam puturoasă, dar care și-a făcut treaba, și pentru care am plătit 400 de dolari + încă 100 pentru un șofer suplimentar (Diana, atunci când a băut Mariciu un pahar de vin).

CAZARE – În New York am stat la Hotel DoubleTree – Hilton Metropolitan, 6 nopți, poziționat ideal, în centru, la cam 10 minute de mers pe jos de Empire State Building, Central Park sau Times Square. A costat 1650 de euro camera dublă, iar pat și perne ca la ei nu știu unde mai găsesc, am ajuns acasă și mi se pare că dorm pe ciment (apropo, de unde-mi iau niște perne bune din pene și puf de gâscă?).

În Miami Beach am ales un hotel pe plajă, cu piscină proprie (vreo 3, de fapt) + plajă privată, cu șezlonguri și umbrele. Nu toate hotelurile din Miami Beach au piscine, iar la plaja publică nu ai parte chiar de relaxarea pe care ți-o dorești, nici de liniște sau confort. Grand Beach Hotel, Miami Beach ne-a fost casă pentru 7 nopți, iar o cameră dublă, cu sufragerie, două băi, două televizoare, mini bucătărie, vedere la ocean și tot ce vrei, a costat 1100 de euro + 182$ (26*7) taxa de resort: includea Wi-Fi gratuit în cameră (care în NY costa 16$ pe zi, având gratis doar în lounge) + șezlong și umbrelă la piscină / la plajă și altele. Într-un fel a fost ok, puteau să ne ceară câte 5 dolari de fiecare prosop sau șezlong + pentru WiFi și am fi depășit acele costuri. Aici am mai plătit și niște taxe turistice (total, îl lei, cu tot cu taxa de resort, vreo 900 de lei). Iar cea mai mare cheltuială extra, de la hotel, a fost parcarea cu valet, 44 de dolari pe noapte – dar cum ploua în aproape fiecare zi, în mai multe reprize, nu era comod să o fi lăsat la o parcare publică, unde am fi dat 24 de dolari pe zi, dar era la aproape un kilometru distanță. Atenție, trebuie să aveți un card de credit pentru garanția oricărui hotel din SUA + pentru taxe, care vor fi retrase după decazare.

LOCURI DE VIZITAT, MÂNCAT, FĂCUT SHOPPING – desigur, sunt o multitudine de posibilități, aici voi enumera doar câteva locuri pe care noi le-am bifat, nu înseamnă că aceasta sunt top of the top.

În New York am lăsat bagajele și am fugit să ne cumpărăm cartele de internet – AT&T, 8 GB la 50 de dolari + taxe. Ah, totul în SUA are taxe, pentru că ei nu au TVA, au prețul afișat de X dolari, la care ți se adaugă ulterior taxele statului respectiv, de cam 7-8% în New York, respectiv Miami. Suficient internet pentru două săptămâni, mai ales că la hotel ai Wi-Fi, deci doar pentru Google Maps, Waze și Mail, Facebook, Instagram, e suficient pentru 2 persoane.

Am mers apoi direct în Times Square, unul dintre cele mai cunoscute și fotografiate locuri din NY. Aici e aglomerație la orice moment al zilei, toată lumea își face fotografii cu multitudinea de panouri publicitare luminoase. Prima senzație e că visezi, nu că ești cu adevărat acolo. Te rupi de tot și toate, te uiți în sus și te întrebi oare de ce nu te-ai născut acolo, frate.

După ce pleci din Times Square, ca o furnicuță printre coloșii care zgârie norii, dai de niște canale stradale aburinde, zici că ți-a regizat cineva plimbarea pe imensele străzi ale New York-ului. Mai trece o mașină de pompieri, una de poliție, mai un elicopter, deja te aștepți să apară Jason Statham pe o motocicletă ce gonește pe trotuar…

După care decizi că e momentul să mănânci un burger local, cu de toate, așa că am oprit la Shake Shack, unde după ce scapi de o mare coadă, rămâi impresionat de cât de buni sunt niște burgeri care par chiar banali, la prima vedere. Sunt mai multe locații, aveți sigur unul în apropiere, pe oriunde v-ați afla în NY. Burger-ul costă 6-9 dolari și e cea mai bună combinație burgerească, la capitolul calitate-preț.

 

Apoi am început următoarea dimineață la Milk Bar (loc cu dulciuri, cereale și torturi delicioase, cât să iei o porție și să mergi mai departe – este creația chef-ului Christina Tosi, care a fost și jurat Master Chef US).

 

Și am continuat cu Chelsea Market, un loc al naibii de mișto, un food court + mall + clădiri de birouri și de producții TV, toate aflate într-un complex contruit în 1890. Aici am mâncat cred că cel mai bun hotdog ever, cu un cârnat excelent, nu cremvurșt sau alte combinații.

 

Și dacă mâncați eram, am dat o tură pe High Line, o linie de tren dezafectată, suspendată, cu o lungme de 2,33 km, devenită loc de promenadă, plimbare sau chiar gazdă pentru evenimente aritistice.

 

via Pinterest

Am fost să vedem apartamentul din Friends, One Trade Center și memorialul de la World Trade Center, Central Station, City Hall Park, unde lumea hrănește haitele de veverițe. Am mers și noi să vedem cum e pe Wall Street, apoi pe Brooklyn Bridge. Am vizitat Statuia Libertății (nu am urcat până sus de tot, nu am mai găsit bilete cu 2 luni înainte, trebuie să iei cu vreo 4 luni în avans, ca să prinzi…). Tot cu 2 luni înainte am luat bilete și pentru Empire State Building, dar ghinion de neșansă, a plouat și era multă ceață care nu ne-a permis să vedem nimic, așa că am vizitat apoi Top of the Rock, unde poți să-ți iei bilete relaxat cu câteva ore înainte. Am continuat cu New York Public Library, unde impresionant e puțin spus despre cum vei rămâne după vizită… și ne-am culturalizat la The Phantom of the Opera, pe Broadway, la Majestic Theatre – 79$ biletul, bani excelent cheltuiți, experiența a fost senzațională.

Iar de mâncat, ne-am înfipt în niște imensități de înghețate de la Ben & Jerry’s, bifat cele mai bune coaste ever, la Hard Rock Cafe, la Black Tap am fost impresionați de milkshake-uri și burger-ul cu extra pulled pork… și am făcut un picnic cu Joe’s Pizza în Central Park (unde am văzut un raton într-o scorbură de copac!!!111). Am mai băut o bere studențească și pe un rooftop, mai exact la 230 Fifth Rooftop Bar – un fel de Club A combinat cu La Motoare, aflat la etajul 20.

 

 

 

 

 

 

 

În New York am făcut shopping slăbuț de tot, mai ales eu, pentru că știam că ne așteaptă un super mall de outlet-uri în Miami, așa că mi-am luat doar clasicul tricou din Hard Rock Cafe, un tricou și o cămașă din două outlet-uri – TJ Maxx / Century 21. Am mai intrat și în Macy’s plus câteva magazine stradale, însă prețurile erau cam ca la noi, deci nu făceai nicio afacere, iar în outlet-uri cu greu găseai ceva să-ți placă.

Vă las mai jos cele trei episoade din vlog-ul lui Mariciu, despre experiența newyorkeză și continui apoi cu Miami.

 

---

 

MIAMI, beach! La fel, cu locuri de vizitat, mâncat, cumpărat.

Aici treaba stă puțin altfel, când vine vorba de notă de plată sau bon fiscal, pentru că pe lângă taxele de 7%, mai peste tot ți se adăuga direct tips-ul de 18% recomandat. Puteai să modifici tu cu pixul, dar nu am stat să facem românisme din astea, că doar o dată vii în State. Vorba aia, am dat 44$ pe noapte pentru parcare, ce mai conta, am mers înainte, trebuia doar să calculezi că orice mănânci sau bei e, de fapt, cu 25% mai scump, la final. La hotel băieții au gândit totul cât să te toace de bani și să nu mai ieși de pe plaja, de la piscinele lor, să mânânci și bei acolo cât e ziua de lungă… asta dacă nu plouă, cum noi am pățit-o în aproape fiecare zi, iar unele perioade au fost cu furtuni, că ploaia liniștită era chiar plăcută pentru baie în piscină.

La Grand Beach Hotel, un sandwich simplu era 13-14$, deci plus taxe ajungeai la 17$, adică 70 de lei micul dejun, doar sandwich, dar măcar îți dădeau un fruct gratuit (banană sau măr). O pizza era vreo 18$, o bere 7-9 dolari, meniul de mic dejun 19 sau 29 de dolari, desigur + 25% taxe. Per total, Miami Beach a fost mai scump la mâncare, băutură, deci un fel de Mamaia, că tot are lac pe o parte, ocean pe cealaltă.

Prima oprire după cazare a fost, desigur, la Hard Rock Cafe, chiar de ziua lor, când aniversau 48 de ani, iar eu și Diana am bifat al 10-lea restaurant al lor. YAY! Apoi, în centru am mai testat un restaurant cubanez super bun și ok la bani, adică am dat 40 de dolari de cuplu, pe mâncare și băutură (Havana 1957 Cuban Cuisine). La cubanez am ajuns pentru că nu aveam rezervare, deci nici loc, la Pane & Vino, un restaurant italian de excepție, unde am ajuns după două zile (că atunci am găsit loc liber) – aici iar prețuri super ok, 6 adulți și un copil, câte o porție de paste fiecare + apă plată îmbuteliată + desert = 210 dolari, deci 30 de dolari de persoană, fără taxe și tips, aici fiind singurul loc unde nu am primit tap water și nici nu a fost adăugat automat tips-ul de 18%, iar sales tax erau 9%. Desigur, am băgat și niște burgeri clasici, că nu se putea altfel, la Five Guys și Wendy’s + niște gogoși la Salty Donut, am mai ajuns pe la un alt cubanez și un francez – L’Edito, care e într-un hotel, nu e aglomerat, mâncare super bună și ok la bani, 20-30 de dolari felul de mâncare cu pretenții. La Sawgrass Mills, mall-ul de outlet-uri de care ziceam, am fost la The Cheesecake Factory, un lanț de restaurante pe care l-am testat prima oară în Dubai – musai de încercat Honey Trufle Chicken, e demențial (dar nu vă luați suc la pahar, alegeți orice altceva, dacă vreți gust).

Gata cu mâncarea, alcoolul se poate cumpăra doar din Liquor Store-uri, cu excepția berii și a vinului, pe care le găsești mai peste tot. Dacă vrei să bei seara, două-trei cuba libre, pe care să nu lași 50 de dolari, cu 35 iei o sticlă mare de rom + niște cola și lime, și ai pentru mai multe seri. Berile erau cam 2-3 dolari sticla, în magazine.

De vizitat, noi am fost prin oraș, la plimbare, prin Miami City Center + la crocodili, care de fapt erau aligatori, la Everglades Safari Park + am mers o zi până la Key West, pe un drum/pod care te lasă fără suflare – tot aici am ajuns și la cel mai sudic punct continental al SUA. Ultima seară a fost petrecută pe Ocean Drive + plaja publică, iar în rest, stat la soare, dormit pe plajă, hamac, baie în ocean sau în piscină, relaxare după agitația din New York. Plus că umiditatea din Miami te moleșește și obosește într-un mare hal, au fost permanent peste 30 de grade, chiar 37, dar se resmițeau 43. E primul loc în care ieșeam din hotel, din cameră, pe balcon, din restaurant, de oriunde era aer condiționat, și cum pășeam afară, mi se abureau ochelarii, atât de cald era și atât de mult AC era peste tot.

Shopping am prestat în Sawgrass Mills (mulțumim Andreea Moldovan pentru recomandare), unde am lăsat o gălăgie de bani. Este al 11-lea cel mai mare mall din SUA, cu peste 350 de magazine, atât indoor, cât și outdoor. Așa se întâmplă când dai de 70% reducere la tot magazinul Michael Kors, 50% la Calvin Klein, jeanși Levi’s cu 30-60 de dolari, tricouri cu 10-25$, Levi’s-Tommy Hilfiger, adidas la 60 de dolari (modele mișto, cu boost). Am fi stat acolo trei zile, dar trebuia să mai avem bani de mâncare și benzină (care, apropo, e 2.5 lei/litru). Am reușit să avem trollere de 22, respectiv 25 de kg + câte un ghiozdan full cu haine, CSF? :))

Mai jos, câteva fotografii din Miami + cele 3 vlog-uri ale lui Mariciu. Dacă aveți întrebări, dacă am omis ceva important de specificat sau de povestit, dați cu comentariile în mine, răspund imediat. Mulțumesc că ai ajuns până aici și că ai citit tot textul, sper că am fost coerent și n-am avut prea multe typo-uri. Te pupă Johnny B!