Pentru că e ultima zi din an, am decis să fac repede o retrospectivă a celor mai bune articole din 2018, de la filme la muzică, de la glume la mâncare. E bine că fiecare an e din ce în ce mai bun sau cel puțin la fel de bun ca anteriorul. Așa să fie și peste 365 de zile! Ceea ce vă doresc și vouă! Mulțumesc pentru vizite, rămâne să ne www, sms, tw, fb, g+ etc și în 2019, xoxo! Pentru că sigur mai aveți cumpărături de făcut pentru diseară, trec direct la listă:
Am un pitic pe creier care tot tropăie să scrie pe blog și cel mai probabil aveți și voi același pitic, care ar vrea să urle nervos același lucru.
Am fost aseară la Red Bull Sound Clash, a doua ediție care are loc în România. Dacă anul trecut Carla’s Dreams pierdeau în fața celor de la CTC, anul acesta Loredana a fost călcată de urs, blană de urs mai exact (Grasu XXL).
Ca fumător sau fost fumător, este foarte simplu să nu și se mai pară scumpe diverse lucruri, de la o pastă de dinți bună, la o friptură de vită argentiniană ori o pereche de teniși: compari orice preț cu echivalentul în pachete de țigări. Iar dacă nu fumezi/n-ai fumat, poți compara cu o cafea din aia mare, cu de toate, care e tot cam cât un pachet de țigări. De exemplu:
Tocmai mi s-a emis factura de energie electrică pentru august, cea mai călduroasă lună din acest an, în care cele două aparate de aer condiționat au funcționat tot timpul cât am stat în casă, cu excepția perioadei de somn nocturn. Deci o medie de 4-5 ore în fiecare zi de luni-vineri și poate chiar mai mult timp în weekend.
Știu că sunt mulți locuitori ai capitalei care nu au carte de identitate de București, la fel am fost și eu până acum doi ani, așa că vă rog frumos, joi, 9 august, 2018, faceți un bine treceți fix 5 minute pe la Universitate, la fântâni și dați un autograf pentru mine, pe lista cu semnături „Fără Penali în funcții publice”, dacă nu ați semnat deja.
Nu știu cum să vă spun, dar sentimentul așteptării unei noi ediții, care-mi face sângele să-mi curgă mai repede prin vene, este mai intens decât cel de dinainte de Crăciun, când eram copil și-l așteptam pe Moș cu cadouri.
Dacă locuiești în București sau într-un alt oraș la fel poluat, unde construcțiile noi se înmulțesc precum iepurii, iar spațiul verde se micșorează pe zi ce trece, probabil ai și tu aceeași problemă cu praful: poți să faci curățenia cea mai cea, după câteva zeci de minute se depune un nou strat de praf.
Nu, răspunsul nu este acela, el a furat doar de la copiii săraci. Serios, unde a dispărut vara românească, pe care o știam cu toții? A emigrat și ea?
UPDATE: Adrian Lup mi-a dat unblock, a șters postarea și și-a cerut scuze în privat. Articolul însă rămâne aici, după cum i-am zis și lui. Iar cei 5, pardon, au devenit 6 amici, care și-au luat și ei block… rămân victime colaterale.
Fiind mereu pus pe glume, dar serios și pus pe treabă în majoritatea timpului, mă văd nevoit să scriu acestă postare, pe blog. Nu de alta, dar dacă nu acționezi în fază incipientă, există precedent… și ajung oamenii să-ți fure glume ani de zile, până când blogger-ul se enervează și îi acționează în instanță (cazul Groparu VS Buzdugan și Morar de la Radio ZU – detalii și pe Pagina De Media).