Nu contează că ai 10 sau 80 de ani, sigur ai stat pe un scaun din ăsta de plastic, erau peste tot, la terase, discoteci de la mare sau oraș, pizzerii sau cârciumi de cartier… de fapt unde nu le găseai. Cu unii dintre noi s-au și rupt câteva, că minunate nu erau, le mai ceda câte un picior, asta dacă nu se murdăreau într-un așa hal, încât trebuiau aruncate, că nu le mai puteai scoate la lumină în vreun fel.