Tocmai am văzut clipul de mai jos, în timp ce mâncam de prânz. Am mâncat și niște lacrimi, deși nu tăiasem nicio ceapă pe masă. Frumos. 
E vorba de o reclamă foarte impresionantă, făcută de un student, dar refuzată de către adidas. Știu că a shareuit-o foarte multă lume, dar permiteți-mi să afirm că pe mine m-a atins cel mai mult la suflet. Vă las un cut dintr-o fotografie, vă rog să rețineți modelul de pantofi pe care îi purtam – sunt luați dintr-un second hand din Curtea de Argeș, acum aproape 10 ani. Scria pe ei Made in East Germany, deci vă dați seama cât de vechi sunt. Mă rog erau, pentru că mi-am cumpărat niște pantofi noi, cu care să joc fotbal, așa că i-am înlocuit și aruncat pe vechii șoșoni nemțești, când am făcut marea mutare la casă nouă. Nu știu cum de s-a sincronizat momentul fix cu data când reclama de mai jos a fost uploadată pe Youtube, decembrie 2016. Pe mine m-a emoționat, grav.
Vlad Grigorescu e al naibii de simpatic, asta știați deja, dar nu mă așteptam să mă poate face să râd și să plâng în același timp. Dați play cu încredere.
Mint, de fapt au fost două activări foarte mișto, prima a fost la Hard Rock Cafe, pe 27 septembrie 2016, când mai multe cupluri simpatice au fost invitate la o cafea și o poezie cântată, fiecare cu poezia lui, originală sau vreuna celebră, numai bune de pus pe ritmuri de lova-lova de către Compania 7 și Oana Pușcatu (n-am auzit de ei până acum, dar au făcut super atmosferă, veți vedea și într-un scurt clip, mai jos). Eh, acum vine activarea a doua, cea de pe 1 octombrie 2016.
Mamă, cum trece timpul! Peste un an și mai puțin de două luni n-o să mai fiu eu cel care postează pe hashtag-ul #lanuntă, ci invitații noștri. Am aranjat cam tot ce ține de partea muzicală, dar nu m-aș supăra “să-mi fie deranjat” momentul live de către un tinerel precum Jon. Bon Jovi, nu Snow. Până pe 2 septembrie 2017 mai e, așa că dați un play mai jos, pentru un efect garantat de piele de găină. Ar fi bine să vă grăbiți, totuși, văd că tot dispare clipul de pe Youtube.
Răspunde la întrebarea din titlu, sincer, înainte de a da play clipului de mai jos. În timp ce urmăream răspunsurile adulților din clip, mă tot gândeam, oare cu cine aș vrea și eu să cinez. Mi-au trecut prin minte Obama, Beyonce, Elon Musk, fără să mă gândesc prea mult. Apoi, ajungând la final, căutam șervețele pe birou, nu pentru cină, ci pentru ce-mi intrase în ochi. Te rog, chiar insist să-mi comentezi cu cine ți-ar plăcea să iei cina, înainte de a da play.
Deși a trecut mai bine de o săptămână, de abia azi am văzut acest minunat proiect foto… și asta din întâmplare. E un proiect inspirat din New York, făcut (poate) tocmai pentru a deveni viral, dar asta e mai puțin important atunci când se face un bine, un mare bine. OllieGang Shop a donat niște prea faine perechi de pantofi sport unor oameni ai străzii din București, iar fotograful Andrei Nemirschi a imortalizat niște cadre minunate.
Ați mai văzut pe aici, pe blog, articole despre Coca-Cola, asta pentru că sunt unul dintre bloggerii ambasador, dacă-mi este permisă exprimarea. Trecând peste asta, sunt un mare fan al reclamelor cu mesaj social, iar Coca-Cola a știut dintotdeauna cum să atingă inimi și să fure lacrimi prin reclamele sale.
Deși gurile rele vor spune că faza e regizată, zic să vedem partea frumoasă a lucurilor: Ed Sheeran și-a făcut o fană să plângă. De fericire. Povestea, pe scurt, e cam așa: Ed era la cumpărături printr-un mall, în Canada. Deodată a auzit o fată făcând karaoke pe melodia sa Thinking Out Loud. Sydney Bourbeau (13 ani) cânta în cadrul unui eveniment ce avea ca scop strângerea de fonduri pentru școala de muzică unde studia. Și cum cânta ea… s-a trezit cu Ed pe scenă, care a venit pentru un duet neașteptat:
Ne-am întâlnit prima oară pe 31 august 2011, dar pentru că am sărutat-o după miezul nopții, a rămas stabilit că 1 septembrie e ziua noastră. Damn, am atât de multe de spus, dar chiar nu vreau să o lungesc, așa că voi încerca să povestesc cât mai scriptic.
