Poate prea aglomerată, dacă e să analizez puțin: de luni până vineri, program de corporatist la birou, luni – m-am îndopat cu mucenici, marți – Master Chef (doar privit și salivat), miercuri – Heineken 140th Birthday Party, joi – Cocktail After Business, vineri – Românii au talent și somn, sâmbătă – “relaxare pe Twitter”, duminică – St. Patrick’s Day.
Pentru prima oară, de când scriu această rubrică săptămânală, a venit vremea să fac și o ediție tematică, una modovenească, mai exact. “De vină” e Inna, pentru frumoasa colaborare cu cei de la Carla’s Dream și a lor P.O.H.U.I. BRB, eu mă duc după niște borș și-oleacă de smântână, până atunci vă las trei melodii moldovenești, una mai ascultabilă ca cealaltă:
E putin peste 01:00, ora României, și la New York tocmai a început mult așteptatul eveniment unde ca fi anunțat noul super smartphone Samsung Galaxy S IV. (…) La ora 01:19 și telefonul a fost prezentat oficial, iar mai jos e ce am notat eu, live, în ordinea prezentării/menționării:
Eu n-am drafturi, ca alți bloggeri, n-am cum să țin articole sau frânturi de articole fără să le public. Am, însă, idei drăftuite, idei pe care tot vreau să le dezvolt pentru ca, într-un final, să iasă niște postări interesante. Multe dintre ele se prăfuiesc printr-o agendă, pe post-it-uri care stau lângă laptop sau prin vreun mail pe care mi l-am trimis mie însumi. Unele idei mor atunci când sunt abordate de către altcineva, altele își dau duhul de bătrânețe. Pe unele le scriu pentru că n-am inspirație de moment și răsfoiesc printre foi până găsesc ceva ok, așa cum e cazul și postării cu plicul, iar altele apar tocmai pentru că cineva a atins un punct sensibil, iar eu, din câte am observat, scriu cel mai bine atunci când mă enervează ceva.
Da, toată lumea urăște ziua de luni la fel de mult cum iubește ziua de vineri, dar cu ziua de miercuri n-are nimeni nimic. Eh, ba am eu, o compilație a celor mai vizualizate clipuri de pe YouTube, din ultima săptămână. Selecția celor cinci începe aaacum:
Acum câteva zile, mi-a cerut un plic unul dintre colegii mei de apartament. M-am uitat prin jur, îi dau unul de la Enel, de abia venise ultima factură. Îmi zice că nu e bun și se duce să caute o papetărie de unde să cumpere. Când am aflat că vrea un plic alb, simplu, mi-am adus aminte, zâmbind, de următoarea întâmplare:
Cum să fie, cu scandal, ca de obicei, așa cum îi place românului. Trist e că, deși ne-am obișnuit ca orice concurs de acest gen să se lase cu tam-tam, la Eurovision e tot timpul ceva sublim. Ducem lipsa OTV-ului, se vede. De la atacul energetic asupra Luminiței Anghel, la mentalitățile de dinainte de ‘89 ale TVR-ului care nu poate să asigure, din banii noștri, o grafică TV care să aducă măcar a anii 2000, de la erorile grave ale sistemului de votare prin SMS până la atacul orbitor al ținutelor prezentatorilor (ABBA), de la prezentatul sponsorilor ca la Balul Bobocilor până la cel mai prost umor al celor patru prezentatori – Ovi, Paula Seling, Andreea Bănică și celălalt.
A venit seara, linkui-te-aș cu ceva, cu șaispe aiuanturi sau cu nimica:
Hitchcock – Am ajuns în sala de cinema știind că trebuie să văd un mix dintre comedie și dramă. Fiind un film biografic, despre viața regizorului Alfred Hitchcock, mă așteptam la mai multă dramă și mai puțină comedie. Greșeala mea, pentru că am râs bine de tot la anumite faze, grasuțul Anthony Hopkins făcând publicul să îndrăgească atât de tare pelicula, astfel încât, la sfârșitul filmului, oamenii s-au ridicat și au aplaudat. Nu știu dacă ropotul de aplauze era destinat întregului film sau frumuseților de Scarlett Johansson și Jesica Biel. Nota 7,5 – bun de văzut – vă puteți rezerva bilete aici.
Pentru cei care nu sunt prea obosiți de la mersul prin parc, am pregătit, ca de obicei, oan, ciu, fri melodii. Toate pentru încălzirea de dinaintea de clubăreala de sâmbătă seara – asta pentru aceia care nu dovedesc cele 40 de pahare mai iute decât e cazul. Nu uitați, consumați responsabil și dați volumul la maximum fără griji, nu e excesiv consumul de decibeli timp de trei melodii: