Cea mai faină reclamă de Crăciun 2023
Dacă 2022 a fost primul an în care reclama de Crăciun John Lewis nu prea m-a impresionat, acum și-au luat revanșa. Poate că o fi și de la faptul că acum sunt tată, oricum, mesajul e foarte-foarte fain. Enjoy!
Dacă 2022 a fost primul an în care reclama de Crăciun John Lewis nu prea m-a impresionat, acum și-au luat revanșa. Poate că o fi și de la faptul că acum sunt tată, oricum, mesajul e foarte-foarte fain. Enjoy!
În copilărie, voi ce răspundeați la întrebarea „Ce vrei să te faci când o să fii mare?” – eu îmi aduc aminte, parcă a fost ieri, că ziceam tare entuziasmat: „Vreau să mă fac polițist!”. Eram fascinat de uniformă, de pistol, ca aproape orice băiețel de vârsta mea, care trecuse de la mașinuțe, la pistoale de jucărie, iar dacă aveam și insignă, eram deja „polițist șef” prin fața blocului. Anii au trecut, polițist nu m-am făcut, dar filmele mele preferate au rămas, desigur, cele polițiste. Însă uite că fix de ziua mea, pe 30 octombrie, voi primi în dar ceva inedit.
Am fost ieri la un eveniment tare simpatic, unde a fost anunțată posibilitatea explorării Via Transilvanica pe Google Street View, în cadrul unui eveniment Google unde au vorbit, Elisabeta Moraru, country manager Google Romania, Mircea Fechet, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Michael Dickerson, Ambasada Statelor Unite ale Americii, Adjunctul Șefului Misiunii, Alin Ușeriu, președinte Tășuleasa Social, Marcel Iureș, Actor & ambasador Via Transilvanica și Ana Pădurariu, Communications manager Google România. Începând din această toamnă, o mare parte din traseul Via Transilvanica este disponibil în imagini panoramice Street View, pe Google Maps. Aproape 900 de kilometri ai drumului pot fi explorați digital de orice persoană din lume, cu o conexiune la internet. Via Transilvanica este proiectul Asociației Tășuleasa Social și reprezintă un traseu de mare distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, sau trasee naturale, precum Appalachian Trail.
Dacă nu aveți planuri pentru weekend-ul 4-5-6 noiembrie, de exemplu nu sunteți mari nași, așa ca mine și a mea soție, am o recomandare #FoarteTareFrate: Kitchen Battle, care are loc pentru prima dată în București. Kitchen Battle se întâmplă cu două scopuri nobile: de a oferi mese calde persoanelor nevoiașe în cantinele sociale din țară și de a reaminti că bucuria este mai mare când împarți cu alții. Mai ales masa. Chef Adrian Hădean va fi gazda Kitchen Battle, iar mai multe detalii găsiți mai jos.
Unii amici îmi mai spuneau că sunt ipohondru, uneori, însă am fost și sunt un pic mai sensibil (insert AWWW), adică sensibil din punct de vedere al sănătății, dar de fapt cred că sunt doar același perfecționist și obsedat de control, și să fie totul bine, iar asta începe cu mine, dacă eu sunt bine, restul vor fi și ele sau le voi face să fie. Când lucram în call center, făceam câte 2-3 amigdalite pe an, de la vorbit prea mult, sistem imunitar slăbit și un cocktail de situații nefavorabile gâtului meu. Mai plusăm și o rinită alergică (cine n-are, ăla e mare norocos, mai ales dacă locuiește în București) și ajungeam să vizitez medicul ORL-ist mai des decât îi vizitam pe ai mei, la Curtea de Argeș. Iar cum tot aceiași prieteni îmi spuneau că sunt zgârcit, iar eu, de fapt, sunt doar foarte calculat, am preferat să nu dau cu banul de fiecare dată, ci să am un abonament pe banii mei, dacă nu îl aveam direct de la angajator. Abonament medical, nu de telefonie mobilă, desigur. Ba chiar am avut momente în care simțeam că le fac pagubă clinicilor, la cât de des ajungeam pe la ei. Acum, după 15 ani de locuit în București, treaba stă cam așa.
Vă salută Ionuț Alergescu! Dacă până anul ăsta eram alergic doar la praf de cameră, conform testelor alergologice făcute acum 15 ani, din această toamnă am observat că s-a schimbat ceva la mine, adică am început să strănut și eu mai des, așa cum o face soția în fiecare toamnă, ea fiind alergică la ambrozie. Eh, fericirea mea a durat până acum o lună, când m-am retestat și se pare că sunt și eu alergic la ambrozie… și la altele, mai nou. Vorba melodiei, îmi pare rău c-am îmbătrânit, dar măcar viitorul sună bine, teoretic: Președintele Iohannis a promulgat legea care-i obligă pe proprietarii și deținătorii de terenuri să facă anual tratamente de combatere a ambroziei. În caz contrar, lucrările vor fi făcute de autoritățile locale, pe cheltuiala proprietarului.
Nu mai e atât de cald, încât să funcționeze AC-ul nonstop în casă, dar nici atât de frig nu e, încât să fiu nevoit să închid toate geamurile, așa că mirosul sulfuros din sudul capitalei mi-a invadat din nou casa. Ciudat, de obicei se întâmpla doar în weekend, când nu are lucrează nimeni de la Garda de Mediu (mă rog, oricum e degeaba – în caz că nu ați văzut clipul Recorder Misterul aerului otrăvit din sudul Capitalei, dați un play). Și nervos cum eram, scoțând tot aerul pe nas, mi-am adus aminte când m-am enervat recent, la fel de tare, adică săptămâna trecută, când am fost plecat în concediu, la Brașov – unde am ajuns mergând și pe A3, București – Ploiești… fain drum, ai zone chiar și cu trei benzi, dar pe parcursul celor fix 62 de km NU ai unde să te pișicaca, nici unde să alimentezi cu combustibil, nici unde să oprești pentru orice urgență sau nevoie, căci cele 10 spații de servicii (care există din 2019) sunt blocate cu betoane, ba chiar păzite de câte un om plătit cu 9 lei/oră ca să nu intre nimeni acolo. Detalii, mai jos.
Am aproape 37 de ani, dar până acum doi-trei nu am avut niciodată un set LEGO al meu. Copilărind în Curtea de Argeș, nici nu prea aveam pe unde să văd, noi ne jucam cel mult cu niște blocuri mari de plastic, colorate, care se puteau îmbina și forma doar ce îți dicta imaginația, un zid, un garaj, un teren de fotbal… dacă aveai piese verzi. Ah, iar seturile astea de cuburi le aveau doar cei mai înstăriți, desigur. Așa că acum, adult fiind, după ce am trecut peste episodul “sneakerși fără număr” (mă amăgesc singur, știu), cred că vine momentul în care voi cumpăra foarte des niște LEGO, un set, ceva mic, ceva mai mare, dacă fetiței noastre îi va plăcea (și ei) New York-ul, cum aș putea să nu-i cumpăr niște LEGO Architecture cu NYC, cu Statuia Libertății sau Empire State Building? 😀
Am găsit câteva piese noi (și nu numai) și am zis să le sharuiesc cu voi. Becky Hill & Chase & Status, Mankeskin, Lost Frequencies, Calvin Harris & Sam Smith, Steve Aoki & Akon, Marshmello, Fisher, Mochakk ș.a. Enjoy!
Nu știu cum trece timpul, că uite acuși se împlinesc doi ani de când m-am alăturat echipei Garmin Romania. Iar dacă inițial, în primul an și aproape jumătate, am purtat ceasul Venu 2 Plus (singurul smartwatch Garmin, la momentul respectiv, alături de D2™ Air X10, acum a apărut și noul Venu 3, cu ajutorul căruia poți efectua apeluri telefonice și care are compatibilitate cu asistenții telefoanelor Siri, Google Assistant sau Bixby), de vreo trei luni am făcut upgrade la noul epix Pro (47 mm vs 43 mm), și chiar dacă nu sunt eu mare sportiv, mai ales de când sunt tătic, pe lângă multele activități sportive integrate, sunt o multitudine de funcții de sănătate pe care le ador – am ajuns să mă uit mai întâi la ceas, imediat după ce mă trezesc, iar la telefon arunc o privire mult mai târziu. De ce? Păi pentru că în primul rând verific Body Battery (cât de mult s-a încărcat corpul după somn, pe o scară de la 1 la 100), Sleep Score, să văd cât de bine am dormit (tot 1-100), cât de des m-am trezit, etc – aici e o glumă între utilizatorii de Garmin, că dacă bei alcool seara, dimineață… mai, mai că nu te înjură ceasul, dar se vede în Morning Report, Sleep Score și Body Battery.