Probabil cunoașteți deja faptul că doar femelele pișcă, deoarece au nevoie de sânge pentru a produce ouă, din care vor ieși mai târziu larve. Dar ce nu știam, până acum, e că o țânțăroaică folosește 6 ace, nu unul singur.
Gata, s-a terminat Wimbledon (bravo, Nole), s-a dus și Campionatul Mondial de Fotbal (păcat de Croația), sigur v-ar plăcea o recomandare a unui documentar, de urmărit înainte de somn, nu? Probabil mă știți mare fan Steve Aoki, dar până aseară n-am apucat să văd I’ll Sleep When I’m Dead, pentru că nici nu știam de el (Lucian, #bunestii îți mulțumesc).
E vineri, 13, dar tot 10 știri ultrascurte am:
Trecem peste pronunția greșită a orașului columbian Medellín, nu de alta, dar Grasu XXL e fantastic, de la look, la fleică de puerk-puerk. Dați un play acum, că e proaspătă, apoi o veți tot auzi la radio (și nu numai), în heavy rotation.
Acum, că a trecut nebunia de la Neversea, trebuie să vă povestesc puțin despre o activare care mi-a plăcut super tare, atât de mult încât mă gândesc să-mi fac un tatuaj permanent, asta dacă-mi înving frică după primul, care m-a cam durut :))
Anul acesta am ajuns pentru prima dată la Neversea, după ce am ratat ediția de debut, de anul trecut. Am învățat că nu trebuie să compar cu Untold, pentru că esta altă mâncare de pește, dar la fel de mișto. Am avut noroc cu carul, scăpând de ploaia care a fugit la București și prin alte părți, iar cele patru nopți și patru zile (recunoaște, acum cânți maneaua) au fost incredibil de mișto.
La fel ca anul trecut, când am testat smartphone-ul LG Q6, cei de la LG România s-au gândit că dacă tot merg la Neversea, să-mi dea cel mai nou și mai tare LG din parcare, mai exact vârgul de gamă, high-end, top of the top: LG G7 ThinQ. Și pentru că v-am obișnuit cu review-uri bunesciene, diferite de cele clasice, mult prea tehnice, vă prezint 7 lucruri pe care le-am remarcat la G7.
Știu că e cam din scurt, dar am două invitații pentru vineri, 13 iulie, la We Love Retro, unde vor urca pe scenă niște artiști pe care îi ascultam pe casetă, în anii 90, când derulam cu creionul ca să mai ascult o dată No Limit de la 2 Unlimited sau Club Bizarre de la Brooklyn Bounce.
Tocmai ce m-am trezit cu un card blocat, fiind informat de acest lucru printr-un SMS primit de la bancă. Am sunat și mi s-a comunicat că a fost recepționată o alertă de securitate de la Visa și Mastercard, alertă ce-i privește pe clienții care au efectuat tranzacții la comerciantul Ticketmaster.
Desigur că mai toată lumea ajunge la Main Stage, dar pentru că sunt cinci scene, normal că le faci turul, ca să vezi pe unde te mai perinzi când vrei să schimbi ritmul sau atmosfera. Dacă pentru scena The Temple, se pare că nu mai sunt atât de tânar, pe la Daydreaming și Oasis m-am aflat în trecere, însă la The Ark am poposit destul de des, mai ales când veneam să mâncăm, scena fiind fix între ele două zone cu mâncare.